Am mai tot spus-o aici și o zic ori de câte ori am ocazia. Eu sunt din Odorheiu-Secuiesc și mă mândresc cu asta. Prima întrebare după ce zic asta e, în general, „acolo sunt mulți maghiari, nu? Cum te-ai înțeles?”. Partea frumoasă e că dacă ești om cu oamenii și oamenii sunt oameni cu tine. Am trăit 18 ani cu mult drag în Odorhei. Acolo mi-i casa și acolo am învățat multe lucruri bune pe care n-am să le uit niciodată.
Ei bine, Odorheiu-Secuiesc este acum în cursa Orașul Reciclării 2014. Pe scurt, are șansa să câștige un spațiu 100% eco cu acces liber la internet în valoare de 12.000 de euro. Spațiul, nu internetul. 🙂 Mi-ar plăcea mult să văd o astfel de zonă în parcul din centrul orașului, parc care deși-i mic e tare cochet.
Țin minte că în primii 2 ani după ce mă apucasem de fotografie ieșeam în fiecare, dar în fiecare după-masă la fotografiat în parc, scopul meu fiind să găsesc de fiecare dată ceva diferit de fotografiat. Și am cam reușit. A fost una dintre provocările pe care mi le-am impus și care m-a ajutat foarte mult.
Tot în cinstea titlului de oraș al reciclării se caută și un cavaler, Cavalerul Reciclării 2.0. Pentru titlul acesta e nevoie să participați la campania Blogal Initiative. Succes mare!
Eu închei prin a-mi spune că în sufletul meu sper ca Odorheiu-Secuiesc să câștige acel spațiu 100% eco. Și mai închei printr-o fotografie cu parcul din Odorhei. Multe, multe poze am mai făcut acolo. 🙂
Sper să nu vi se facă frig de la fotografia aceasta. E una dintre primele mele panorame și cred că-i făcută undeva prin 2009, într-o iarnă.
1 comment
Poate ca sunt eu putin rautacios dar banuiesc ca ai deveni putin rau daca ar fi spatiul tau, sau sa inteleg ca nu l-ai oferi oricui mai ales ca lumea.. lasa in urma.. dezordine si altele…