Chiar în urmă cu câteva ore scriam pe Twitter că, pentur mine, orice apus e unic și aș fi în stare să privesc la nesfârșit un astfel de moment crepuscular, un moment care se dovedește a fi, întotdeauna, aparte. Un apus nu este niciodată același, de fiecare dată e altul și altul și altul…
Voi ce simțiti când priviți un apus? Pentru mine e un prilej de relaxare, un moment în care simt că lumea se restrânge la câțiva centimetri și o privire de ansamblu menită să deschidă noi perspective. Cu fiecare apus privit devin din ce în ce mai pasionat de acest lucru.
Nu uitați de concursul de fotografie și de concursul aniversar la care puteți câștiga 5 tricouri în ediție limitată și 10 cărți scrise de mine!
3 comments
e adevarat ca nu se poate compara momentul cu altceva
ft frumos acest rasarit 😀
*apus ;))