Ghid de fotografie: Fulgerele

Fulgerele sunt probabil unele dintre cele mai interesante fenomene meteorologice de pe întreg globul şi atrag astfel atenţia tuturor pasionaţilor de fotografie. Fulgerele însă, nu sunt deloc foarte uşor de fotografiat. În funcţie de perioada zilei în care le veţi „prinde” va creşte/scădea gradul de dificultate.

În cazul în care fotografiaţi fulgere ziua rezultatul obţinut nu va fi unul foarte spectaculos şi vă va fi greu să scoateţi cadre reuşite datorită timpului scurt de expunere cauzat de lumina solară. Fotografiind fulgere pe timp de zi, cu diafragma închisă şi sensitivitatea iso cât mai mică nu veţi reuşi să obţineţi timpi de expunere sub 1-2 secunde, având astfel şanse mai reduse de a prinde un fulger.

În cazul în care fotografiaţi fulgere pe timp de noapte cu siguranţă veţi obţine fotografii mult mai reuşite şi mai spectaculoase, datorită timpului de expunere lung şi efectului luminii generate de fulger.

În rândurile următoare voi prezenta principalele aspecte în cazul fotografierii fulgerelor, reliefând ambele cazuri, atât cel în care fulgerele sunt fotografiate ziua, cât şi cel în care fulgerele sunt fotografiate noaptea.

• Cum se fotografiază fulgerele? (detalii tehnice)
• Care este diferenţa între fulgerele fotografiate ziua şi cele noaptea?
• Echipamentul necesar fotografierii fulgerelor
• Reguli de compoziţie pentru fotografierea fulgerelor
• Sfaturi pentru protejarea aparaturii şi a fotografului

1. Cum se fotografiază fulgerele? (detalii tehnice)

Fulgerele sunt unele dintre cele mai atractive fenomene meteorologice extreme pentru majoritatea fotografilor, de aceea, mulţi aleg să le fotografieze ori de câte ori au ocazia.

Fotografiatul fulgerelor se realizează prin îmbinarea tuturor detaliilor tehnice pentru a obţine un balans între lumina din locul fotografiat şi lumina generată de fulger.

Pentru a putea fotografia un fulger este important să obţineţi un timp de expunere cât mai lung, pentru a avea cât mai multe şanse ca un fulger să îşi facă prezenţa. Un timp de expunere cât mai lung se poate realiza prin scăderea sensitivităţii iso şi închiderea diafragmei.

În momentul în care diafragma va fi închisă va intra mai puţină lumină pe senzor, mărindu-vă astfel timpul de expunere. Acest lucru prezintă şi un dezavantaj datorită faptului, că, pe timp de zi, intensitatea fulgerelor nu este foarte mare şi, în ciuda timpului lung de expunere s-ar putea să nu captaţi niciun fulger.

În general în cazul fotografierii fulgerelor este necesar un balans între lumina „ambientală” (naturală) şi cea creeată de fulger, fiind necesar astfel să combinaţi timpul de expunere şi diafragma pentru a obţine rezultate cât mai bune.

Fotografiind fulgere pe timp de zi este important să nu închideţi diafragma mai mult de f/16 din cauza faptului că fulgerul va deveni aproape invizibil datorită interferenţei luminii solare.

După ce aţi stabilit toate detaliile tehnice puteţi trece la „montarea” aparatului de fotografiat pentru a obţine cadre cât mai bune. În cazul în care aveţi un trepied probleme vor dispărea, însă nu în totalitate; trebuie să setaţi aparatul de fotografiat să declanşeze automat, la 2-5 secunde după ce apăsaţi pe buton. În caz contrat vor ieşi fotografiile mişcate din cauza presiunii creeate de mână în momentul declanşării,

Dacă dispuneţi de o telecomandă totul devine mai uşor, fiind necesară doar o simplă apăsare de buton de la distanţă pentru a declanşa fix în momentul dorit. Totul devine şi mai uşor în cazul în care deţineţi un aparat de fotografiat Nikon. Cei de la Nikon distribuie softul Camera Control Pro, soft ce vă permite să controlaţi aparatul de la calculator, programând de câte ori să declanşeze şi pentru cât timp.

2. Care este diferenţa între fulgerele fotografiate ziua şi cele noaptea?

Diferenţa între fulgerele fotografiate ziua şi cele fotografiate noaptea este cu privire la modul în care sunt surprinse şi la rezultatul obţinut.

În cazul în care fotografiaţi fulgere pe timp de zi veţi întâmpina mai multe dificultăţi decât pe timp de noapte. În primul rând lumina solară, care, în pofida norilor, este totuşi prezentă, vă va afecta expunerea şi modul în care vor fi prezente fulgerele pe aparat.

Fotografiind fulgere ziua timpul de expunere va fi unul extrem de scurt. În cazuri extreme s-ar putea să obţineţi fotografii arse şi cu timpi de expunere în jurul valorii de 1/20, fiind necesară astfel o declanşare în rafală, pe toată durata furtunii, lucru extrem de obositor pentru majoritatea fotografilor.

Dacă fotografiaţi fulgere pe timp de noapte situaţia se va schimba total. Noaptea veţi reuşi să obţineţi timpi de expunere mai lungi de 30 de secunde, având astfel foarte multe şanse să prindeţi un fulger în fiecare cadru. În cazul în care aveţi şi o telecomandă situaţia se schimbă radical.

Cu ajutorul unei telecomenzi veţi putea fotografia în modul bulb, mod ce vă permite alegerea unui timp de expunere de peste 30 de secunde. Acest lucru se realizează prin apăsarea unei singure dăţi pe buton pentru a deschide oglinda senzorului, şi apăsarea încădată a aceluiaş buton pentru a termina expunerea.

Puteţi astfel să obţineţi timpi de expunere chiar şi de câteva zeci de minute, având astfel şanse mult mai mari de a capta unul sau mai multe fulgere în cadru. Dacă alegeţi această metodă însă trebuie să verificaţi dinainte dacă, în momentul în care fulgeră, nu veţi obţine zone arse pe planul terestru.

Această problemă apare în momentul în care expunerea este foarte lungă şi există o lumină nu foarte puternică pe planul terestu, care, când apare fulgerul se intensifică brusc creând zone arse ce pot strica în totalitate fotografia.

3. Echipamentul necesar fotografierii fulgerelor:

Pentru a putea fotografia fulgere cât mai uşor anumite accesorii sunt absolut necesare în geanta foto. În primul rând un obiect ce nu ar trebui să lipsească este trepiedul. Acesta vă poate salva de fotografiile mişcate şi vă oferă un punct fix de unde să fotografiaţi, menţinându-se tot timpul aceeaşi încadrare.

Un alt accesoriu foarte important este telecomanda. Cu ajutorul unei telecomenzi (preţul nu este foarte mare, aproximativ 50 de lei) puteţi obţine expuneri foarte lungi, uşurându-vă munca şi oferindu-vă posibilitatea de a da frâu liber creativităţii. Combinată cu trepiedul, telecomandă vă poate ajuta să obţineţi fotografii nemişcate şi anumite efecte care cu un timp de expunere predefinit ( 30 secunde ) sunt imposibil de realizat.

Din geanta unui „pasionat” de fotografie nu trebuie să lipsească nici filtrele ND, fie că sunt graduale fie că sunt obişnuite. Cu ajutorul acestor filtre veţi putea obţine timpi de expunere mult mai lungi decât în mod normal. În funcţie de straturile ce acoperă filtrul timpul de expunere se poate lungi cu 1, 2, 3, sau chiar mai multe trepte.

Husa de ploaie se numără şi ea printre accesoriile necesare fotografierii pe timp de furtună. În cazul în care fotografiaţi de afară această husă este indispensabilă, protejându-vă aparatul de fotografiat de stropii de ploaie, care, fie vă pot afecta doar lentila frontală, fie vă pot afecta întreg aparatul.

4. Reguli de compoziţie pentru fotografierea fulgerelor:

Fulgerele, datorită aspectului foarte frumos, fascinează foarte multă lume, însă tot este necesară aplicarea regulilor de compoziţie existente în cadrul celorlalte genuri fotografice.

Dacă alegeţi să fotografiaţi fulgere într-o zonă urbană este important să creeaţi o legătură între „peisajul oraşului” şi „jocul fulgerelor” prin intermediul unor cadre wide, ce să cuprindă elemente din cadrul ambelor planuri. Acest lucru se poate realiza prin aplicarea regulii treimilor, regulă ce se regăseşte în majoritatea genurilor fotografice.

În fotografiile cu fulgere trebuie să găşiţi un punct de sprijin în fotografie. Trebuie astfel să includeţi în fotografie un punct de staţie al fulgerului, un punct din care acesta să pornească, fiind necesară astfel o încadrare cât mai wide pentru a surprinde fulgerul încă din momentul în care acesta iese din nori.

Veţi obţine astfel un rezultat foarte interesant şi o lumină foarte plăcută în toată fotografia datorită intensităţii fulgerului.

Dacă fotografiaţi într-o zonă de munte, într-o zonă cu peisaje interesante puteţi obţine cadre cât mai reuşite prin simpla îmbinare a mai multor expuneri, în cazul în care fotografiaţi pe timp de zi. Acest lucru va creea efecte foarte plăcute ce vor aduce fotografia în latura artistică a domeniului.

Astfel, regulile de composiţie în cazul fotografierii fulgerelor nu sunt foarte evidente, însă cer o cunoaştere sumară a unor simple reguli de încadrare ce se regăsesc în majoritatea genurilor fotografice.

5. Sfaturi pentru protejarea aparaturii şi a fotografului:

Fotografiatul fulgerelor pe lângă satisfacţia ce o oferă în momentul vizualizării rezultatelor poate reprezenta şi un real periocl pentru aparatură şi pentru fotograf. Riscul este nul în care fotografiaţi din spaţii închise, însă în cazul în care vă aflaţi în natură situaţia se poate schimba radical.

Fotografiind fulgere în spaţii deschise, afară, vă supuneţi la un risc destul de ridicat. Pentru a vă proteja în primul rând viaţa trebuie să aveţi grijă să nu vă situaţi lângă copaci înalţi deoarece vor atrage cu siguranţă fulgerele.

Pentru a şti în permanenţă la ce distanţă de locul în care vă aflaţi fulgeră este importantă să numerotaţi câte secunde trec din momentul în care vedeţi fulgerul până în momentul în care apare tunetul. Înmulţiţi acest timp cu 330 şi veţi obţine distanţa la care a fulgerat.

Acest lucru vă va oferi în permanenţă informaţii cu privire la riscul la care vă supuneţi li la direcţia în care fulgeră. Trebuie să ştiţi că un nor de furtună poate acoperi şi o distanţă de peste 20 de kilometri pătraţi, putând astfel fi surprinşi de fulger chiar dacă vă aflaţi la câţiva kilometrii de centrul furtunii.

În momentul în care aţi eliminat majoritatea riscurilor este important să ţineţi cont şi de starea aparatului, putându-l proteja foarte uşor prin intermediul unei huse de ploaie, fie improvizate fie achiziţionate de la un magazin de specialitate.