Ghid de fotografie: Fotografiile din călătorii

Fotografiile din călătorii sau cele din vacanţe sunt probabil cele mai interesante datorită momentelor suprinse şi a diveristăţii ce intervine în rândul pozelor obţinute. În general pe durata fiecărei călătorii/ fiecărei vacanţe apar foarte multe obiective cu potenţial fotografic care sunt însă „lăsate în umbră” fie din cauza setărilor din aparat fie din cauza unor compoziţii ce lasă de dorit.

Pentru a evita aceste rezultate neplăcute este important să cunoaşteţi nivelul de bază ale câtorva reguli din fotografie. Pentru început trebuie să vă cunoaşteţi aparatul de fotografiat cât mai bine, fie că este unul compact fie că este un D-SLR. Totul va fi mult mai uşor după ce veţi stăpâni detaliile tehnice ale aparatului şi condiţiile în care acestea trebuie modificate.

În momentul în care partea tehnică nu va mai fi o problemă urmează aprofundarea cunoştiinţelor în domeniul fotografiei, acest lucru însemnând cunoaşterea unor reguli de bază ce vă pot îmbunătăţi rezultatele. În continuarea acestui ghid voi prezenta principalele aspecte pentru realizarea fotografiilor din vacanţe sau călătorii.

• Care sunt parametrii tehnici pe care trebuie să îi cunosc?
• Care sunt regulile de bază de care trebuie să ţin cont?
• Cum pot fotografia principalele obiective turistice?
• Cum pot transpune în fotografii atmosfera şi specificul zonei?

1. Care sunt parametrii tehnici pe care trebuie să îi cunosc?

Printre cele mai importante setări ale unui aparat de fotografiat se regăsesc valorile timpului de expunere, diafragmei, sensitivităţii ISO şi a temperaturii de culoare. Combinate toate aceste specificaţii tehnice vor rezulta fotografii reuşite şi foarte plăcute, cel puţin din punct de vedere al calităţii tehnice

Timpul de expunere reprezintă valoarea ce calculează cantitatea de lumină ce va pătrunde pe senzorul aparatului de fotografiat, respectiv intensitatea luminii din fotografia rezultată. Timpul de expunere determină şi durata de realizare a fotografiei; un timp de expunere mai lung (ex. 1/20) va permite pătrunderea unei cantităţi mai mari de lumină însă există dezavantajul obţinerii unei fotografii mişcate, un timp de expunere mai scurt (ex. 1/200) va scădea cantitatea de lumină ce va pătrunde pe senzor însă vă va oferi o „stabilitate” în realizarea fotografiilor.

La majoritatea aparatelor compacte de fotografiat valoarea timpului de expunere va fi reglată automat, însă există şi posibilitatea reglării manuale în funcţie de indicaţiile exponometrului, lucru recomandat însă doar în situaţia în care dispuneţi de un nivel mai ridicat de cunoştinţe în domeniul fotografiei.

Cea de a doua valoare ce poate modifica rezultatul este cea a diafragmei, aceasta modificând atât cantitatea de lumină ce va ajunge la senzor cât şi distanţa câmpului de profunzime. În cazul în care deţineţi un aparat compact această valoare va fi setată automat, însă în cazul în care deţineţi un D-SLR veţi avea posibilitatea să o modificaţi în funcţie de situaţia în care vă aflaţi. Deschizând diafragma (f/număr cât mai mic, ex. f/1.8) veţi obţine un timp de expunere mai scurt ce vă va ajuta să obţineţi fotografii nemişcate, cât mai sharp.

Valoarea senzitivităţii ISO este cea care poate modifica timpul de expunere în aşa fel încât chiar şi pe lumină foarte puţină să obţineţi fotografii luminoase fără a fi mişcate. Creşterea valorii ISO va creea însă un aşa-zis zgomot ce constă în pixeli de diverse culori ce se vor suprapune pe fotografie. Aceştia vor fi însă puţin vizibili la valori între 100 şi 800, dar se vor intensifica la valori de peste 800, variind însă în funcţie de senzorul aparatului.

Ultima setare dar nu cea din urmă este temperatura de culoare (white balance). Modificând temperatura de culoare veţi putea fotografia în diverse condiţii fără să obţineţi fotografii cu nuanţe neplăcute. De exemplu în cazul în care fotografiaţi la lumina unui bec fluorescent aveţi posibilitatea de a comuta temperatura de culoare pentru această situaţie, obţinând culori foarte plăcute în fotografie.

(Sighişoara, oraş medieval)

2. Care sunt regulile de bază de care trebuie să ţin cont?

Regulile de bază pentru realizarea fotografiilor din călătorii sunt în mare parte cele regăsite în majoritatea genurilor fotografice, adaptându-se la situaţia în care vă aflaţi.

Una din principalele reguli ale fotografiei este regula terimilor. Această regulă presupune încadrarea subiectului fotografiat sau a prim planului la una, respectiv două treimi din cadru, evitându-se astfel fotografiile centrate, clasice.

Această regulă vă va oferi posibilitatea de a realiza fotografii mai interesante şi nu simple poze ce vor rămâne în arhivă precum simple instantanee.

(regula treimilor – încadraţi subiectul în jurul zonelor marcate, nu pe centru)

O altă regulă foarte importantă dedicată fotografiilor din călătorii este notarea informaţiilor despre locurile fotografiate sau simplul nume al obiectivului turistic. Această regulă nu ţine doar de latura fotografică însă vă va ajuta foarte mult la regăsirea fotografiilor. (ex. DSC_0092.jpg – Arcul de Triumf)

În cazul în care fotografiaţi din interiorul unei maşini sau unei bărci este important să aveţi o valoare cât mai scăzută a timpului de expunere pentru a nu obţine fotografii mişcate. Pentru realizarea acestui lucru este necesară fie deschiderea diafragmei fie mărirea valorii ISO, permiţându-se astfel trecerea unei cantităţi mai mari de lumină pe senzor.

Una dintre regulile ce vă vor ajuta să obţineţi o compoziţie cât mai reuşită este cea a cadrului în cadru. (framing) Această reguluă supune încadrarea subiectului principal prin alt subiect (ex. fereastră, toc de uşă, poartă, boltă, etc.) şi obţinerea unor rezultate mult mai interesante ce vor transforma simpla poză într-o adevărată fotografie.

O ultimă regulă care de fapt ţine mai mult de partea tehnică este cea ce face referire la setările realizate înaintea fotografierii. Este foarte important, chiar dacă fotografiaţi pe un mod (semi)automat să verificaţi setările înainte de declanşare. Acest lucru vă va asigura obţinerea unor fotografii reuşite din primele încercări, fără a repeta „exerciţiul” de mai multe ori.

3. Cum pot fotografia principalele obiective turistice?

Pentru fotografierea principalelor obiective turistice este nevoie de o doză de creativitate combinată cu ingenioniztatea celui aflat în spatele aparatului de fotografiat. În cazul în care vă aflaţi în faţa unei clădiri foarte mari şi doriţi să o fotografiaţi este important să găsiţi un unghi cât mai diferit ce o avantajează şi care scoate în evidenţă elemente ale acesteia.

(Braşov, oraş al latinităţii româneşti)

NU trebuie să aveţi toată clădirea în cadru, nu este neapărat, trebuie însă să căutaţi partea interesantă a obiectivului fotografiat pentru a evita prezentarea acestuia într-o formă banală. Un alt lucru foarte important în cazul fotografierii diverselor obiective turistice (clădiri, castele, etc.) este crearea unei perspective ce avantajează respectivul loc.

Dacă faceţi fotografii în muzee sau diverse acvarii trebuie să acordaţi mare atenţie detaliilor tehnice şi să obţineţi un timp de expunere cât mai scurt pentru a evita fotografiile mişcate. Întotdeauna când vă aflaţi într-un muzeu sau într-un loc asemănător trebuie să evitaţi utilizarea bliţului deoarece, în caz contrat, veţi obţine simpel fotografii cu reflexii şi umbre foarte neplăcute.

(Bistriţa, oraş al imnului românesc)

4. Cum pot transpune în fotografii atmosfera şi specificul zonei?

Transpunerea atmosferei regăsită într-o anumită zonă este probabil cea mai frumoasă parte a fotografiilor realizate în călătorii. În fiecare zonă veţi găsi ceva nou iar în fiecare loc veţi descoperi oameni ce vă vor fascina. Astfel trebuie să aduceţi în fiecare fotografie realizată câte un pic din aceste lucruri pentru a obţine rezultate cât mai interesante.

Pentru aducerea specificului zonei în cadrul fiecărei fotografii puteţi începe prin realizarea unor portrete localnicilor mai ales în cazul în care aceştia reprezintă autenticitatea locului. (costume populare, etc.) Aceste portrete pot fi însoţite şi de fotografii ale mâncărurilor regăsite în acele locuri dar şi de diverse cadre ce asigură un „peisaj” autentic al zonei.

(Bistriţa, oraş al imnului românesc)

Tot pentru crearea unui „peisaj” al zonei vă puteţi folosi şi de realizarea unor panorame ce vor cuprinde întregul oraş/sat vizitat. Panoramele pot fi realizate foarte uşor cu ajutorul unor softuri dedicate ce le puteţi regăsi în cadrul acestui ghid.

Alte mici sfaturi pentru realizarea unui peisaj al zonei:

• fotografiaţi şi micile plancarde descriptive ale statuilor, deobicei ascund poveşti chiar interesante
• fotografiaţi clădirile cu o arhitectură specifică
• puneţi accent pe portretele oamenilor dacă vă aflaţi la un sat sau într-o mănăstire, şi pe mâncăruri şi clădiri dacă vă aflaţi în diferite staţiuni/ oraşe
• încercaţi să creeaţi o legătură între nou şi vechi, între obiectivele existente de sute de ani şi cele proaspăt construite pentru a prezenta atât evoluţia cât şi istoria locului.