Urmărind natura: Şarpele

Şarpele este o reptilă însă fără picioare, deplasându-se cu ajutorul muşchilor plasaţi pe partea anterioară a vertebrelor. Şerpii sunt reptile carnivore hrănindu-se chiar şi cu alţi şerpi.

Majoritatea şerpilor sunt renumiţi pentru veninul ce îl posedă însă sunt şi şerpi neveninoşi care nu reprezintă niciun pericol.

Şerpii sunt singurele repile cu oase faciale mobile având posibilitatea de a-şi deschide maxilarul chiar şi la unghiul de 180 de grade, facilitând astfel înghiţirea prăzii.

Dinţii şerpilor ajută la înghiţirea prăzii şi la injectarea veninului însă nu şi la mestecarea acesteia, procesul de digestie realizându-se în cadrul corpului prin intermediul unor enzime care reuşesc să dizolve vietăţi întregi fără a beneficia de ajutorul dinţilor.

În întreaga lume există peste 3000 de specii de şerpi majoritatea fiind însă neveninoase. Deşi sunt puţini şerpi la număr aceştia sunt răspândiţi pe toate teritoriile globului pământesc.

Corpul şerpilor poate conţine înre 100 şi 500 de vertrebe fiind ataşate pe acestea formaţiuni musculare cu ajutorul cărora şerpii se pot deplasa.

Aşa cum am spus şi mai sus şerpii sunt răspândiţi pe întreg globul, excepţie făcând zonele polare din cauza faptului că sunt animale poikiloterme şi depind de temperatura mediului ambiant.

Şerpii au văzul şi mirosul foarte bine dezvoltat putând simţi prada de la distanţe foarte mari. Şerpii beneficiază şi de un „senzor termic” cu ajutorul căruia detectează prada prin intermdiul căldurii transmise mediului înconjurător.