A devenit deja o tradiție să fotografiez Bucureștiul în miez de noapte, în timpul primei ninsori zdravene din fiecare sezon. Fac asta din 2014 și de fiecare dată simt aceeași bucurie.
Preț de câteva ore, cam de pe la 2 noaptea și până la 4-5 dimineața, Bucureștiul e complet liniștit. Vezi orașul așa cum nu o mai poți face niciodată iarna asta. Încă nu sunt formate mormanele de zăpadă de pe marginea străzilor, zăpada se așterne frumos peste tot și ai toate șansele să te întâlnești cu niște priveliști unice în an.
Iarna dintre 2019 și 2020 n-a fost prea darnică cu zăpadă. Probabil că asta a fost prima, dar și ultima ninsoare din acest sezon.
Toiul nopții m-a prins traversând Bucureștiul de la Arcul de Triumf spre centru, apoi înapoi în nord, când pe străduțe, când pe bulevardele mari, dar tot goale. Doar plugurile mai opreau puțin din liniștea dată de fulgii mari de zăpadă.
Iată seria de fotografii surprinse de mine. După galerie vei găsi și câteva wallpapere pentru telefonul tău, pe care să le poți descărca și folosi gratuit. Asta dacă vrei să păstrezi puțin mai mult iarna. 🙂
Wallpapere pentru telefonul tău cu iarna din București
Vezi și fotografiile din ceilalți ani: 2019, 2018, 2017, 2016, 2015, 2014.
22 comments
Superb!
Superbe.
Iata ca Bucurestiul poate fi frumos daca stii sa-l privesti… si prinzi si orele potrivite. 🙂
Felicitari.
Bucurestiul intotdeauna e frumos,pacat ca e locuit
Felicitări! Absolut fabulos! Avem o capitala europeana magică!
Minunate fotografii… parca simt mirosul zapezii proaspete si fulgii cazand pe fata. 🙂
Superbe fotografii
So beautiful ❤️
Eşti foarte talentat! Superbe fotografii Felicitări și mult succes!!
Foarte frumos!!!!te felicit!!!!ma bucur ca am descoperit fotografiile tale,sunt superbe!!!!!
Foarte frumos. Ma cuprinde nostalgia.
Ferice de tine Dragoș, ai un suflet atât de frumos!
Cred ca este si Cismigiul printre aceste imagini, dar nu reusesc sa le ghicesc!!
Bun gasit Dragos, Placere sa preluam, pentru cititorii revistei Observatorul publicat in Canada, cateva din aceste superbe imagini..( http://www.observatorul.com/events_main.asp) Cu voia ta vom prelua si alte imagini de pe site-ul tau indicand sursa. Faci o treaba minunata penrtu noi toti, iti multumim Dragos. Puiu P.
Dragos, ai talent, entuziasm si … un aparat bun ! Toate bune, numai sa te tina ! Pasiunea, zic. Asa am inceput si eu, cu filme alb-negru, pe care mi le developam singur, apoi cu cele color si in final cu diapozitive. Lucrate tot de mine. Binisor. Vremea a trecut peste noi, ca peste toti, au venit greutatile si mi-am „desfiintat” micul laborator. Posibilitatile de azi te vor ajuta sa tii pasul si sa-ti dezvolti talentul. Succes! [un pensionar…]
Minunate poze. Vazandu-le, retraiesc emotiile din primul an de facultate, cand nu ma mai saturam sa ma plimb noaptea prin Bucurestiul inzapezit. Iernile erau ierni, albul era alb (cu vreo 60 de ani in urma).
Imagini surprinse cu inimă de poet! Felicitări!
Felicitari! In primul rand, pentru ca stii sa vezi frumosul intr-o lume nebuna, in care se poarta uratul. In al doilea rand, pentru ca il transpui frumos pe camera. Iar in al treilea rand, pentru ca simti nevoia sa-l impartasesti cu ceilalti.
Acum vreo douazeci si ceva de ani, si eu deschideam carari in miez de noapte sa surprind zapada neatinsa si sa ma bucur de dansul fulgilor prin aer. Acum, mi-e mai greu cu haladuitul, dar tot ies la 4 noaptea in fata casei si fac poze in prostie. Daca vrei pot sa ti le arat.
Oricum, ma bucur ca cineva mai gandeste si simte asa, in ziua de azi. Inca o data, felicitari.
Và pot cere o favoare? O fotografie cu prima zàpadà în Parcul Ioanid!
Am scris: “Singura ocazie în care mă sculam cu plăcere cu noaptea-n cap, căci de obicei trebuia să se tragă de mine ca să plec la şcoală, erau dimineţile de după o noapte de ninsoare, când voiam să fiu primul care trece peste covorul de nea imaculată şi pufoasă în drum spre şcoală, traversând parcul Ioanid. Voiam, idee primară năstruşnică de copil, ca urmele şi pârtia lăsate de mine să fie primele pe zăpadă, chiar dacă pentru asta trebuia să înot prin nămeţi. Aşa aveam sentimentul că „descopăr un nou continent” unde nimeni nu pusese vreodată piciorul! ».
https://adrian-rozei.net/au-parc-monceau-entre-la-grille-et-les-cerceaux/
Multumesc mult!
Adrian Irvin ROZEI
Excelent! Felicitări și sa continui încă mulți ani!
Foarte frumos, felicitäri pentru ca sti sä surprinzi frumosul intr-o lume nebună!
Felicitari!…splendide poze luate cu multa sensibilitate si dragoste pentru frumusetea Naturii…iar fumusetea Bucurestiului, cu zapada sau nu, ajuta din plin la aceasta!
apoi adaug felicitari d-lui Pappa Jones ce a dat cel mai bun raspuns d-nei Roxana Postaru!…deschide-ti ochii si sufletul cucoana Roxana, educa-te putin ca sa inveti sa vezi frumusetea de sute de ani a frumosului Bucuresti, oras plin de arta, istorie, arhitectura, de care orice roman EDUCAT le simte si le vede zilnic cu mindrie!!!
Superb. Bucureștiul e feeric prin ochii tai și cu ajutorul aparatului de fotografiat. Ai reușit sa cuprinzi cu foarte multă sensibilitate prima zăpada și ai reușit sa ne teleportezi cu gândul in copilărie, prima dragoste și alte elemente ce și-au pus amprenta , in mod placut, in viața noastră.Întotdeauna trebuie sa privim partea plină a paharului, sa fim optimiști și sa încercam sa scoatem la suprafața sensibilitatea și Frumusețea chiar și din ceea ce nu ni se pare frumos. Totul e frumos dacă suntem buni, sensibili și indulgenți cu cei din jur.