A doua zi de poveste de #priNeamt

Dacă prima zi #priNeamt ne-a arătat frumusețile orașului Piatra Neamț și a împrejurimilor, ziua de ieri, a doua, ne-a prezentat o altă parte a ceea ce înseamnă județul și oamenii din Neamț. Am început ziua pornind spre Târgu Neamț. Pe drum am oprit la doamna Rodica. Probabil vă întrebați cine e. Ei bine, doamna Rodica duce tradiția mai departe prin ceea ce face. Țese cu ajutorul unui război autentic diverse lucruri de o calitate excepțională. De la stegulețe până la articole vestimentare, pe toate le puteți găsi la doamna Rodica. Din păcate nu a descoperit-o prea multă lume, iar statul nu o încurajează deloc, dar chiar și așa, dacă treceți prin zonă, ar fi păcat să nu vedeți ceea ce face.

De aici am pornit spre rezervația de zimbri și mănăstirea Neamț. Chiar dacă mai fusesem de câteva ori la ambele obiective, am rămas de fiecare dată surprins de ceea ce am găsit acolo. Mănăstirea arată ca desprinsă din cuvintele unei povești, iar oamenii pe care i-am întâlnit acolo sunt exact ca și locul. Înăuntru am surprins un cadru care ar putea fi descris fooaaaarte bine prin cuvântul divin.

Ultimele două locuri pe care le-am vizitat au inclus și unul superb de care nu mai auzisem. E vorba de depozitul de armăsari de la Dumbrava. Acolo se află și cel mai bun cal din țară, cel care a câștigat cele mai multe concursui. Îl cheamă Ogică și e mândria locului! Apoi am mers la Cetatea Neamțului. Deși am mai văzut-o de încă cinci ori, de fiecare dată sunt la fel, la fel de încântat. E superbă cetatea!

Tot în această zonă l-am vizitat și pe meșterul Ion Albu. E meșter popular și de peste 40 de ani face măști pentru cei care continuă tradițiile din perioada sărbătorilor și merg cu capra, ursul, păstrând obiceiurile specifice. A fost o zi superbă! 🙂 Voi reveni cu mai multe povești de-ale locului într-un articol viitor. Până atunci voi lăsa fotografiile să vorbească. :- )