Fotografiile cu căprioare au fost realizate în momentele în care aşteptam ca soarele să apună şi să pot importaliza un moment crepuscular primăvăratic.
Se pare că acest prim apus fotografiat (din primăvara lui 2011) a fost foarte binevenit, oferindu-mi totodată şansa de a fotografia căprioare în libertate.
Apusul primăvăratic alături de adierea slabă a vântului îţi oferă senzaţia că poţi zbura, senzaţia că poţi deveni în acelaşi timp stăpânul universului, stăpânul propriului trup.
7 comments
N-am mai prins cam demult un apus in afara orasului. Cred ca ar fi timpul sa schimb asta. Poate saptamana viitoare 🙂
Nu rata ocazia dacă ai timp, merită! 🙂
foarte frumoase pozele.
Merci! 🙂
omg…ce culori frumoase:X…imi plc ultima ft mult:)
Mă bucur că îţi plac fotografiile Nico! 🙂
n-am mai vazut demult un asemenea apus minunat….