Aşteptarea face timpul să treacă mai greu ca orice însă amprenta lăsată este una majoră şi foarte vizibilă. Trecerea anilor, odată cu aşteptarea îndelungată de ceva mai bun, transformă totul într-un întreg cimitir al timpului. Trenul de-odinioară e acum doar o simplă umbră de oţel alternată de rugina vizibilă şi de un mediu uscat, aproape dărâmat.
Tot ce-a fost înainte acum e diferit, anii au trecut, oamenii au trecut, însă lucrurile au rămas în grija timpului ce a fost atât de aspru … Următorul reportaj ilustrează amprenta timpului a locului ce acum mulţi ani se numea „gară”, o gară în care aşteptarea trenurilor asigura viaţa, acum totul fiind transformat într-o gara ce este-naşteptare…
11 comments
Frumos text,frumoase poze da ultima trebuia sa o faci putin mai sus ca sa nu se vada gunoaiele alea 🙂
.-= Daniel Florin a postat blog ..Suporteri huligani =-.
Foarte reusite pozele! Bravo :-bd . By the way, ce aparat folosesti?
Detalii despre echipament aici. In mare, detin un Nikon D40 + obiectivul de kit.
Foarte frumoase 🙂
.-= Easy a postat blog ..WordPress în Română =-.
Frumoase poze cu siguranta!
frumoase poze..esti cu adevarat talentat:)
.-= Roxy a postat blog ..It’s The Way You Love Me – David Guetta feat. Kelly Rowland =-.
De cate ori imi este dor sa vad ceva frumos imi delectez privirile cu fotografiile tale . no coment .
deprimant și frumos 🙂
Citind articolul şi privind imaginile, am facut analogia cu cartea lui Paler: Viaţa pe un peron.
Era vorba de o gară părăsită..şi cu două persoane ce în zadar aşteptau un tren..numit Speranţă.