Era trecut de ora 9 seara când ajungeam acasă dintr-o plecare de două zile, iar peste câteva ore, pe la 3 noaptea, urma să plec către aeroport și să pornesc din București cu destinația finală Kayseri. Trezit de la 6 dimineața după alte zile pline, gândul meu cel mai mare era să nu uit ceva important acasă. Au trecut rapid cele câteva ore care mai rămăseseră până la 3, în mare parte pentru că pe ultimele două dintre ele mi le petrecusem să caut pe internet tot mai multe imagini și filmări din locurile pe care urma să le vizităm.
Ajuns în aeroport o oră mai târziu încep să-i recunosc pe oamenii care formau gașca #DescoperaCappadocia. Organizatorii, echipa faină de la Travel Selfie, ajunsese deja în Turcia pentru pregătirile finale.
Îi știam doar pe câțiva dintre cei 20 de oameni cu care urma să începe călătoria. Dar cum lucrurile bune se leagă, n-a durat mult timp până ne-am grupat pe-aeroport. Întâi pe cel din București (vreo 13 dintre noi), iar apoi pe cel din Istanbul unde am avut transferul spre Kayseri.
Amuzant a fost că în Istanbul, fiind deja la poarta de îmbarcare, îi căutam pe ceilalți 7 din grupul nostru. Soluția a fost să-i salut în română pe rând pe toți oamenii care urmau să urce în avion. Așa i-am găsit în câteva minute și pe ceilalți călători din grup.
O altă situație la amuzantă a fost la vama de pe Otopeni. Alături de noi a venit în Cappadocia și Emil, un tânăr fotograf de 17 ani, care avea însă nevoie de un tutore ca să poată ieși din țară, rol pe care l-am jucat eu. Iar în momentul în care am ajuns în fața ghișeului și i-am prezentat vameșului actele primim întrebarea:
„- Măi, dar care e-nsoțitorul cui?”, mai în glumă, mai în serios.
Așa se face că după 2 zboruri de câte o oră am ajuns în Kayseri, oraș mai măricel din zona Cappadociei. De aici ne-am îndreptat către Mustafapașa, locul în care urma să fim cazați pentru trei zile. Celelalte două zile ale excursiei aveau să fie petrecute în Istanbul. Am să vă povestesc pe rând despre câteva dintre experiențele frumoase pe care le-am trăit. Cert e că ele merită văzute cu ochii voștri când aveți vreme. 🙂
–
Următoarea excursie cu Travel Selfie în Cappadocia este în perioada 11-16 iunie. Mai multe detalii găsiți aici.
–
Mustafapașa: Cazarea într-un hotel în stâncă
Relieful din zona Cappadociei i-a făcut pe oameni să își construiască adăposturi în locuri în care nu ți-ai putea imagina. În aproape fiecare stâncă vezi o încăpere. Multe dintre ele încă se mai folosesc, ori pentru adăpostul oamenilor, ori pentru cel al alimentelor. În multe locuri o încăpere dintr-o stâncă poate juca rol de cămară pentru mai multe familii care stau în jurul ei.
Deși deloc ușor de făcut, aceste adăposturi au fost și încă sunt un mare ajutor pentru locuitorii din zonă. Pe vremuri erau folosite ca locuri în care să se ascundă în timpul bătăliilor, dar și pentru păstrarea alimentelor pe timpul verii.
Hotelul în care am stat, Monastery Cave Hotel, este un astfel de loc. Toate camerele sunt săpate în stâncă. Totuși, ai parte de confortul pe care îl ai în orice casă: baie, apă curentă, căldură. Și-i o experiență aparte să stai într-un astfel de loc. Am să vă arăt doar una dintre imagini, din holul principal. În partea dreaptă există chiar și-un loc unde seara se petrece.. turcește. Toți angajații hotelului cântă, dansează și se simt bine. O au în sânge și-ți dau o stare tare bună.
Adem, de exemplu, unul dintre angajații hotelului, a avut grijă să ne invite în fiecare seară la ce spunea el „tonight, dancing party for everybody!”. Totul se termina însă mai lejer decât se aștepta el, asta pentru că eram cu toții destul de obosiți după ce ne-aventuram în fiecare zi să călătorim cât mai mult prin zonă.
Tot Adem a testat și „apa minerală ardelenească”, cum i-am zis că se cheamă. Palinca, așa cum o știm noi, i-a cam plăcut și zicea că se aseamănă mult cu Raki-ul turcesc.
Monastery Cave este hotelul unde vom petrece urmatoarele trei nopti in Cappadocia. Camerele sunt in stanca, iar…
Posted by Dragos Asaftei on 29 Aprilie 2015
–
Mustafapașa: Orașul și împrejurimile
Când am ajuns în Mustafapașa am avut impresia că sunt pe platourile unde tocmai s-a terminat turnarea unui film. Zău de nu. Deși era mijlocul săptămânii și mijlocul zilei, toți localnicii pe care i-am văzut erau liniștiți tare. Jucau table, stăteau și beau cafea sau pur și simplu nu erau de văzut. Străzile aproape pustii, liniștea completă și sunetul unor Dacii 1300 pe care îl mai auzeai din când în când era tot ce se întâmpla în oraș.
Chiar aveam impresia că sunt într-un film. La un moment dat apărea câte o mașină mai nouă despre care spuneam în glumă că-i a primarului.
Dacă ești în căutarea unui loc extrem de frumos, dar care să fie și liniștit, Mustafapașa este cu siguranță un loc potrivit. Avantajul orașului e că se află aproape de multe repere importante din Cappadocia. Ziua ai unde să mergi și ce să vizitezi, iar seara, când te întorci obosit, ai unde să te relaxezi.
Așa arată orașul în câteva imagini.
–
Rose Valley, Pașaba Valley, Goreme și relieful impresionant al Cappadociei
Dacă vă gândeați că totul se rezumă la doar câteva construcții în stâncă nu e deloc așa. Orașe întregi sunt făcute astfel, iar Goreme este unul dintre ele.
La cum arată zona asta a țării cred că turcii au avut extrem de mult de muncă pe partea de infrastructură. În fiecare oraș, în fiecare sat, în fiecare zonă ai de urcat dealuri și de coborât văi cât vezi cu ochii. Dar în fiecare dintre ele ai drumuri bune pe care să poți merge, puncte de belvedere de unde să poți fotografia și turci care-ar fi în stare să-ți vândă orice.
E-o experiență aparte. Cert e că turcii au știut cum să profite la maxim de avantajele geografice pe care le au. Iată locurile de care ziceam în fotografii.
Rose Valley
–
Pașaba Valley
–
Goreme
–
Zborul cu balonul peste relieful Cappadociei
Spuneam că turcii ștu să profite de ce au. Să vă povestesc cum e cu experiența asta cu balonul. Prețul pachetului de zbor nu-i unul foarte mic. El e inclus în prețul excursiei și devine astfel un pachet extrem de avantajos, dar el în sine nu e tocmai mic.
Ei, cam uiți de toată treaba când trăiești experiența completă a zborului. La 5 dimineața vine și te ia de la hotel un microbuz care te duce spre Goreme, unul din locurile din care decolează 100 de baloane la răsărit și încă 50 la o oră după răsărit. Aproape în fiecare dimineață.
Odată ajuns acolo, până se pregătește balonul complet, ești servit cu ceai, cafea, fursecuri și alte gustări de dimineață. O nimica toată, ai spune, dar când ajungi acolo înainte de răsărit și pe temperaturi care nu-s ca-n mijlocul zilei începi să le apreciezi.
Apoi, la final, după ce aterizezi, ai parte de o ceremonie de premiere, în care primești o diplomă de participare cu numele tău și semnătura pilotului. Mai ești servit și cu șampanie în pahare de sticlă, în mijlocul câmpului, și cu pișcoturi. Iar după toată treaba asta microbuzul vine și el acolo unde ești și te ia ca să te ducă spre hotel.
O experiență cap coadă care nu se rezumă doar la zborul cu balonul.
Cât despre el.. e greu de descris în cuvinte. Ajungi până pe la 700 de metri altitudine unde e-o liniște deplină. Te înalți deodată cu răsăritul și vezi la orizont alte 99 de baloane în zbor. Din când în când le vezi pe fiecare luminate de flacăra care întreține aerul cald din interiorul balonului.
N-am să insist cu vorbele, ci am să vă arăt câteva imagini. Vă invit să vedeți și clipul de la finalul articolului, are în el un timelapse făcut pe toată durata zborului. 🙂
–
Istanbul, orașul în care-am făcut 80km pe jos în 28 de ore
Nici mie nu mi-a venit să cred, dar 80 de kilometri s-au adunat în cele 28 de ore pe care le-am petrecut eu în Istanbul. Grupul întreg a rămas până luni seara.
Mi-am zis să profit cât pot de mult de timpul pe care-l am în Istanbul. Și am făcut-o. Am cutreierat centrul orașului de o mulțime de ori. Nu m-a atras atât de mult Bazarul în sine cât atmosfera din întreg orașul. Era altceva față de ce eram eu obișnuit.
Iar scopul meu, pe toată durata plimbărilor, era să fac un portret al unei femei care poartă burka. Îmi doream să-i fotografiez ochii de aproape, dar puși în contextul locului. Din păcate n-am reușit. Probabil din cauza regulilor pe care trebuie să le respecte. Cert e că n-am reușit să mă apropii suficient de mult.
M-am resemnat cu gândul, așa c-am încercat să fotografiez altfel amprenta culturală pe care o are Istanbulul. Am să vă arăt câteva dintre imaginile care mi-au plăcut cel mai mult.
Istanbulul e-un oraș care merită vizitat și străbătut la pas de mai multe ori. Are o mulțime de lucruri de oferit, mai ales pe partea de experiență culturală.
–
Oamenii cu care am descoperit Cappadocia
Mi-a fost greu să cred că se poate strânge un grup atât de fain. Nu ne știam între noi, eram de vârste total diferite, de la juniori de 7 ani până la oameni în toată firea. Și cu toatea astea ne-am înțeles de minune pe durata celor 5 zile. Cu siguranță au contribuit la asta și experiențele pe care le-am trăit, dar și felul oamenilor de a fi.
M-am bucurat să-i cunosc pe fiecare dintre ei! A fost o gașcă pe cinste!
–
Trăiește și tu experiența #DescoperaCappadocia – Următoarea excursie e în iunie!
Următoarea excursie cu Travel Selfie în Cappadocia este în perioada 11-16 iunie, iar grupul format va fi însoțit de bloggerul Alex Ciucă. Prețul și conținutul pachetului este același – 550 de euro, iar înscrierile se mai pot face până pe 15 mai. Pe scurt, în pachet sunt incluse: cele 4 zboruri cu avionul, micul dejun și cina + cazarea în Mustafapașa, micul dejun + cazarea în Istanbul, transferul de la aeroportul din Kayseri în Mustafapașa, zborul cu balonul și multe altele.
Intră pe travelselfie.ro să afli mai multe despre excursia din iunie și urmărește pagina de Facebook ca să afli din timp de celelalte surprize pe care le pregătesc oamenii faini din spatele proiectului. Or să urmeze câteva călătorii tare faine pe durata verii!
–
2 comments
Super frumos si interesant Dargos ! Sper sa ajung si eu in Cappadocia dupa ce ma duc la Istanbul…