5 ponturi pentru fotografii reușite din dronă

Imediat cum ridici pentru prima oară drona te simți copleșit de câte posibilități ai. Practic toate limitele îți sunt ridicate, iar asta poate deveni chiar o problemă. Dacă limitările din anumite situații te puteau face mai creativ și te concentrau asupra câtorva unghiuri, acum ele dispar în totalitate. Poți înălța drona destul de mult, o poți mișca în ce direcție vrei, poți înclina camera, poți folosi drona ca trepied, poți filma ca de pe un steadycam și așa mai departe. Sunt atât de multe lucruri pe care le poți face cu o dronă, încât devine destul de greu să identifici rapid esențialul.

S-au adunat câteva luni de când fotografiez cu drona și, deși mai am o mulțime de lucruri de învățat, am scris aici despre 5 dintre cele pe care le-am considerat foarte utile până acum. Iar dacă te apuci de fotografiat din dronă, posibil să îți fie utile.

Profită de libertatea de mișcare și compune-ți cadrul într-un mod inedit: Simetriile, planurile și diagonalele

Compozițiile de tip simetrie, suprapunere de planuri ori diagonale devin puncte de sprijin în momentul în care ridici drona și începi să fotografiezi cu ea. Așa îți poți face un stil propriu, o semnătură ori câteva repere în așa fel încât să poți surprinde cât mai bine subiectele de la înălțime.

Călin Stan, unul dintre fotografii care face o treabă excelentă cu drona la noi în țară (cu merite recunoscute și peste hotare), a început în urmă cu un an să pozeze șoselele din România. Între timp modul în care face fotografiile de acest fel a devenit reprezentativ pentru el. Vei regăsi în imagini compoziții extrem de interesante, care au la bază diagonalele, simetriile ori liniile directoare. Vezi fotografiile făcute de Călin.

În continuare, am selectat câteva tipuri de compoziții făcute cu drona. Cred că cel mai important e ca de fiecare dată să cauți unghiul inedit al locului pe care îl fotografiezi, un unghi din care nu ai putea poza fără ajutorul unei drone. Iar dacă reușești să-l și „așezi” într-o compoziție reușită, ai obținut fotografia bună pe care ți-o doreai.

Linie directoare în cadru

Diagonala dominantă

Jocul umbrelor fotografiat perpendicular pe sol

Șerpuirea drumurilor

Suprapunerea planurilor

Închide diafragma, menține ISO-ul mic și ai grijă la white balance

Majoritatea dronelor au camera foto construită în jurul unui senzor de dimensiuni mici. Abia Phantom 4 Pro, dintre dronele obișnuite, are un senzor ceva mai mare, de 1 inch. Chiar și așa, dacă fotografiezi la ISO mai mare de 400 sau 800, impactul începe să se vadă asupra imaginii. Iar lucrul acesta se va vedea și mai mult când începi să editezi fotografia și, de exemplu, să luminezi planul solului atunci când fotografiezi un apus ori un răsărit.

Așadar, prima lecție pe care am învățat-o după câteva teste a fost să țin întotdeauna ISO-ul la 100 (atunci când fotografiez peisaje, clădiri etc.).

Modul în care fotografiez este A – Prioritate diafragmă. Așa că pasul următor e să reglez diafragma. După mai multe teste cu drona pe care o folosesc, Phantom 4 Pro, mi-am dat seama că obțin cele mai bune detalii fotografiind în f/5.6 – f/8. Astfel, camerei îi mai rămâne să regleze automat timpul de expunere. În cazul în care nu măsoară expunerea așa cum aș vrea, pur și simplu corectez din modulul de compensare a expunerii.

Deși dacă fotografiezi RAW temperatura de culoare nu mai are o importanță atât de mare (căci o poți seta foarte ușor din editare), încerc ca de la bun început să obțin culorile așa cum mi-aș dori. Așa că aleg întotdeauna presetarea favorabilă locului în care fotografiez. Ziua, de exemplu, țin white balance-ul pe Cloudy, căci îmi plac culorile puțin mai calde, iar la apus pe Shade. Dacă nu-mi place niciuna dintre presetări, reglez temperatura de culoare complet manual și aleg potrivită în grade Kelvin.

Ex. White Balance Shade la răsărit

Alege formatul 3:2

La primele zboruri am fotografiat în formatul de bază, 16:9. Mi-am reamintit apoi că senzorul camerei e construit în formatul standard, 3:2, și că pierdeam din cadru fotografiind 16:9. De atunci folosesc întotdeauna acest format. Principalul avantaj este că vei câștiga mai mult spațiu pe verticală, fapt care se va dovedi util și atunci când panoramezi, de exemplu.

Folosește filtru ND sau de polarizare

Foloesc întotdeauna un filtru ND sau de polarizare pe camera dronei. Efectul e imediat vizibil, în funcție de tipul filtrului. ND-ul e util atunci când vrei să poți fotografia cu un timp mai lung de expunere. Unele drone au funcție de trepied, permițându-ți să fotografiezi cu expuneri de câteva secunde, indiferent de înălțimea la care e ridicată drona. Iar ca să obții un timp de expunere așa lung, ești nevoit să închizi diafragma și să folosești un filtru ND, mai ales când fotografiezi în lumină puternică.

Filtrul de polarizare contribuie la intensificarea culorilor și reducerea reflexiilor. La peisaje cu lacuri ori râuri, de exemplu, se dovedește a fi foarte util. La fel și când fotografiezi în miezul zilei – cerul va arăta într-un mare fel.

Găsești aici, la F64, o listă de filtre printre accesoriile disponibile pentru drone.

Panorame & HDR-uri

Atunci când simți că imaginile uzuale nu sunt suficiente pentru locul ori la momentul în care fotografiezi, poți înceca să faci o Panoramă ori un HDR.

Panoramarea o poți face oricând și e super simplu de realizat. Totuși, drona îți oferă două posibilități:

• Ții camera la punct fix și o rotești dintr-o parte într-alta, declânșând secvențial în așa fel încât să existe câte o parte comună de la un cadru la altul;
• Muți drona în linie și declanșezi în același fel ca mai sus. Avantajul e că obții o imagine de o rezoluție mai mare.

Alegi cum să faci panorama în funcție de locul pe care îl fotografiezi. Dacă te afli în fața unui peisaj, e mai simplu să rotești camera. Dacă zbori deasupra unui teren agricol, de exemplu, și ai nevoie de o rezoluție mai mare, poți apela la a doua metodă.

Imaginile le poți uni apoi foarte simplu în Lightroom, Microsoft ICE (Windows, soft gratuit) ori PTGui (Windows și Mac, soft mai complex).

Pentru HDR-uri procedura e iar foarte simplă. Faci 3 fotografii din același loc: una cu expunere obișnuită, alta mai luminată, alta mai întunecată, iar apoi unești toate cadrele în Lightroom, de exemplu, ori în Photoshop.

PS: Nu uita cât de importantă e ora la care fotografiezi!

Răsăritul și apusul sunt orele cu cele mai spectaculoase culori. Dar dacă nu ești în locul potrivit, s-ar putea să nu te ajute și să-ți fie mai utilă lumina de la prânz. Transfăgărășanul este exemplul perfect. La răsărit ori la apus, drumul e în umbra crestelor. Lumina de la prânz este, însă, perfectă.

Ca să verifici cum și de unde bate lumina într-un anumit loc, poți folosi mai multe programe. Eu folosesc Lumos (iOS), mi-e super util și mă ajută să-mi programez când și unde să fotografiez din dronă. Iată alte variante:

• UAVForecast: îți arată inclusiv vizibilitatea la o anumită oră, într-un anumit loc;
• LunaSolCal: aplicație pentru Android, similară cu Lumos;

În cele din urmă, un pont care nu ține de fotografie, dar care te poate ajuta mult, e investirea într-un alt acumulator imediat după achiziționarea dronei. S-ar putea ca cele 30 de minute (care în realitate sunt mai puține dacă luăm în considerare timpul până când ridici drona, timpul de care ai nevoie pentru întoarcerea ei etc.) să nu fie suficiente pentru ce ai de gând să fotografiezi. Iar dacă ești și departe de casă, vei simți asta cu atât mai mult. Găsești aici o listă cu acumulatori pentru drone.

Verifică înainte compatibilitatea lor. Dacă ai un DJI Phantom 4 Pro, e bine de știut că poți folosi și acumulatorii făcuți pentru DJI Phantom 4.