Pe la sfârșitul lunii februarie mă sună Cristi să îmi propună ca eu să fiu cel care face fotografiile principale, de afiș, cele prin intermediul cărora urma să fie comunicat evenimentul PR Forum. În același timp mi-a spus că ar fi vorba de un concept aparte. Mi-a surâs ideea, iar câteva zile mai târziu ajungeam la Red Angus, locul în care urma să facem fotografiile, să îmi fac o idee de eventuale spații pe care le-am putea folosi.
Știam că trebuie să fac o fotografie de grup cu 7 directori de agenții de PR din România și mai știam că trebuie să iasă bine. Foarte bine. Pentru că urma să circule destul de mult.
Ajuns la locație m-am gândit că scena de la etaj ar fi locul potrivit. Arată într-un mare fel. E construită într-un stil american de ai impresia că te afli într-unul din filmele lor, serios de nu. Bine, tot localul e construit așa, dar scena te pune așa, dintr-o dată în filmul de care ziceam.
Am stabilit că aici urma să facem fotografia de grup, iar peste câteva zile ne-am strâns cu toții. Vă zic sincer c-am avut destul de multe emoții, dar mă bucur c-a ieșit totul așa cum mi-am propus.
Conceptul a fost următorul. Fiecare persoană din fotografie, fiecare director de agenție trebuia să joace un rol. Sau altfel spus. Să fie în scena lui total izolată de restul cadrului. De asta veți vedea în fotografie că sunt fie grupuri mici care au contact, fie sunt total separate persoanele. Ca să redau asta am tras puțin cu ochii la fotografiile făcute de Annie Leibovitz.
M-așteptam să fie mai ușor să fotografiezi un grup de oameni, iar fiecare să se uite într-o altă direcție. Mă gândeam că-i un haos organizat, dar care poate fi ușor de fotografiat. Ei bine, nu-i chiar așa. În momentul în care îi pui pe oameni să privească fiecare într-o altă direcție deja i-ai cam detașat de cadru. Și asta-i bine, că au o expresie mai naturală, mai relaxată și se încadrează în „scenariu”. Dar dacă vorbești cu ei în timpul ăsta și le faci o precizare (să se întoarcă mai la stânga, să ridice bărbia mai sus etc.) ei inevitabil se vor uita la tine și se vor desprinde din postura inițială.
Și am trecut cu bine peste asta. După mai multe încercări a ieșit fotografia pe care o vedeți mai jos și pe care, probabil, ați mai văzut-o zilele acestea prin diverse bannere în comunicarea evenimentului PR Forum. Pentru mine a fost o experiență inedită, una din care am învățat multe și una pe care am trăit-o cu mare entuziasm. 🙂
PS: Kit-ul folosit pentru iluminare a fost: Bliț Nikon SB-600, Bliț Nikon SB-700, 2 x umbrele convertibile Photoflex 114cm, 2 x stative Manfrotto, 2 x menghine Photoflex și kit-ul de declanșatoare Pixel Pawn.
3 comments
N-am prea inteles … care e faza cu chitara? 🙂
Fiecare persoana a avut un acceesoriu iesit din „tipar”, aparte sau specific. 🙂